Emigranti Ghinionisti (partea a patra)

(continuare)

JOHN le vede pe cele trei si se adreseaza celorlalti doi camarazi” :

– Le vedeti pe urataniile alea trei moarte de bete? … si ce vulgare sunt! Sunt enervante; se uita cu insistenta la noi de vreo jumatate de ora . Stiti ce zic? (ca m-ati numit neoficial sef, nu?); Ha! Ha!; sa la facem o farsa sa ne tina minte depravatele astea. Hai sa le chemam aici la masa , si odata instalate, sa vedeti ce le fac. Ce ziceti baieti, e buna asta?

IAN: eu zic ca na complicam degeaba, eu unul nu vad nimic distractiv in gluma asta, mai ales ca nu ne iese nimic dintr-o astfel ce comicarie . Pun pariu ca astea maine nu mai stiu nimic din ce au facut in seara asta. Dar daca se „voteaza”, ma bag,na.

JEAN: Mie mi-e indiferent, ma simt oricum foarte bine, dar putina distractie n-ar strica. Ne ocupam cumva extrtimpul, nu?

IAN si JEAN: Cheama-le JOHN!

JOHN, le facu imediat semn cu toata sinceritatea de care era el capabil sa o afiseze,  si ii arunca o privire seducatoareo privire seducatoare.

Intr-o secunnda, „nasoalele” s-au ridicat, daramand toate scaunele si mai , mai ca erau sa darame si masa incarcata de sticle goale de vin si tequilla, crezand ca fac o impresie mai buna, fata de toti spectatorii din jur care erau in exclusivitate barbati.

„Spectatorii” aveau fete de taranoi ratati si badarani si, in contrast cu ei, americanii , cu atitudinea lor libertina si vestimentatia moderna si usor exravaganta, noncorfomista,  deja betivele ii incadrasera in categoria artistilor, sau a unor mondeni emancipati; ele isi facusera deja un plan in legatura cu abordarea celor trei straini pe care ele nu vroiau sa-i rateze. Cele trei femei, cu miinile si picioarele impleticindu-se si lovindu-se unele de altele, s-au apropiat fiecare de cate un barbat , deoarece si planul lor era dinainte bine facut.

Femeia ce se asezase repede langa JOHN, ii arunca acestuia un zambet tamp, ii intinse mana si se prezenta cu o voce pitigaiata:

– Ma numesc LISA.

JOHN: „Lisa” rimeaza cu „briza” , haznalelor de la periferie, bineinteles! Ha! Ha!

Biata betiva, complet derutata , jignita si indurerata, izbucni intr-un plans isteric, care a atras imediat atentia tuturor betivanilor din bar.

IAN le facu un semn discret ,cu privirea celorlalti doi, in ideea ca ar trebui sa o stearga de acolo imediat. Instantaneu cei trei „glumeti” s-au ridicat automat de la masa , au iesit furtunos pe usa barului si s-au urcat in batranul Ford demarand in forta stre cel mai apopiat motel.

 

(va continua)